Criză politică profundă în România

 

 

Măsurile de austeritate: Coaliția s-a destrămat după ce Partidul Social Democrat (PSD) a părăsit guvernarea în semn de protest față de măsurile stricte de reducere a deficitului bugetar inițiate de fostul premier Ilie Bolojan. 

Blocajul parlamentar: Partidele pro-occidentale se confruntă cu neînțelegeri majore, iar încercările președintelui Nicușor Dan de a media și de a desemna un nou prim-ministru au eșuat în lipsa unei majorități clare. Primul ministru demis Bolojan a strâns în jurul său Partidul Liberal și încearcă să păstreze puterea cu orice preț. 

Un motiv important al perpetuarii  acestei crize este și apariția pe scena politică a lui Călin Georgescu și al partidului AUR , aceștia au produs o ''trezire în conștiință'' sau ''spălarea pe creier'' al unui segment important al populației care au ajuns să fie convinși până la fanatism că clasa politică actuală  este coruptă și au vândut țara străinilor. Cei mai mulți dintre ei au ajuns să îl aibe ca idol  pe lângă Călin Georgescu pe răposatul lider comunist Nicolae Ceaușescu despre care crede că a fost mare conducător și  patriot, acum că a fost și criminal și a dat ordin armatei să tragă în popor în 1989 și nu numai, pentru ei sunt detalii nesemnificative. 

Câștigarea electoratului cu înclinații naționaliste de către partidul AUR  a destabilizat și mai mult scena politică care în caz de alegeri anticipate ar bulversa și mai mult situația îngreunând formarea unei majorități parlamentare echilibrate. 

Și polarizarea partidelor politice între pro europeni fără pic de interes național și extrema ultra naționalistă a fost o altă cauză a crizei politice , în prezent practic se confruntă două extreme politice.  

Marșul apărătorilor credinței

 Sâmbătă 27 iulie 2026 în București a avut loc Marșul apărătorilor credinței , pentru familia tradițională, împotriva implementării ideologiilor progresiste ,  au participat câteva mii de pesoane care au mărșăluit de la locul de adunare Piața Victoriei până în Piața Constituției. Printre politicienii prezenți a fost și Titus Corlătean .

                                    

                                                        

..

După Pactul Verde, Comisia Europeană inventează "oțelul verde": o nouă aberație lingvistică menită să îngroape industria europeană

 

După Pactul Verde, Comisia Europeană inventează "oțelul verde": o nouă aberație lingvistică menită să îngroape industria europeană

"Oțelul verde" este noul slogan sub care stânga neomarxistă europeană încearcă să mascheze sabotarea și a puținei industrii siderurgice rămase în Europa. Sintagma a fost folosită în mod repetat de europarlamentarii de stânga în cadrul dezbaterii raportului privind "Abordarea efectelor comerciale negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune", desfășurată la data de 18 mai 2026, în plenul Parlamentului European.

Luând cuvântul în cadrul dezbaterii, europarlamentarul conservator Cristian Terheș, președintele Partidului Național Conservator Român, a criticat dur această abordare, afirmând că "economia europeană nu poate supraviețui cu sloganuri", așa cum este și cazul sintagmei "oțel verde" ("green steel").

Pentru referință, prezentăm în continuare traducerea în limba română a discursului:

"Stimate domnule Comisar,

Economia europeană nu poate supraviețui cu sloganuri! Dar asta am auzit astăzi de la mulți europarlamentari de stânga și chiar de la dumneavoastră.

Am auzit astăzi afirmându-se că avem nevoie, și citez, de "oțel verde". Ce înseamnă acesta? Pentru a produce "oțel verde", vom avea nevoie de "căldură verde" sau de "cărbune verde"? Cum veți produce acest "oțel verde"?

Cineva din S&D tocmai a spus, și citez: "avem nevoie de o definiție pentru oțelul cu emisii reduse de carbon". Așadar, în loc să rezolvăm problema, ne îndreptăm spre o altă dezbatere despre definiții.

În 1946, după Al Doilea Război Mondial, Europa Vestică producea 26% din oțelul mondial. În 2025, Uniunea Europeană, cu mai multe țări, produce 6,8% din oțelul mondial.

Acum întrebarea către dumneavoastră, domnule Comisar, este: ce măsuri veți lua pentru a asigura că prețul energiei este mai mic și că aducem înapoi producția de oțel în Europa?

Vă mulțumesc!"

Comentând ulterior pe marginea acestui subiect, europarlamentarul Cristian Terheș a declarat:

"În timp ce industria europeană a oțelului se prăbușește sub povara prețurilor uriașe la energie și a birocrației ideologice, Bruxelles-ul continuă să răspundă cu lozinci despre «oțel verde» și noi definiții sterile. Europa nu are nevoie de încă o dezbatere despre definiții, ci de măsuri concrete care să reducă prețul energiei și să readucă producția industrială pe continent. Fără acestea, Uniunea Europeană riscă să transforme o fostă putere siderurgică într-un simplu spectator al propriei decăderi economice."

Cristian Terheș 

PNCR - Partidul National Conservator Roman susține apărarea industriei europene și românești, reducerea costurilor la energie și renunțarea la politicile ideologice care împing producția în afara Europei. Economia nu poate fi reconstruită prin lozinci, definiții artificiale și experimente birocratice, ci prin energie accesibilă, competitivitate, investiții și protejarea capacităților industriale strategice.

 

 

. 

 

„VEȘTEA” DURĂ DIN PARLAMENT! Nimic NU se SCHIMBĂ!

 

UNIREA RATATĂ! Dispare partida unionistă după ULTIMUL EȘEC major?

 

Război total în PNL și haos generalizat în România

 

 Politicienii din România se află într-o stare de conflict continu, taberele se radicalizează de la o zi la alta . Țara are nevoie de un guvern legitim și stabil dar majoritatea liberalilor nu vor asta preferă un coflict etern cu PSD și un guvern minoritar deși  asta ne-ar băga și mai mul  în criză. 

Majoritatea liberalilor îl preferă pe Bolojan dovedind că și ei au inclinații spre un lider autoritor , aspru, sever precum Bolojan care chiar dacă nu se pricepe la economie este dornic de putere. Ne-am trezit peste noapte cu două partide extremiste care îi exclude pe cei din tabăra opusă, pentru că sunt mânați de ură și dorința de răzbunare în cazul de față pe PSD. 

Pe de altă parte partidele naționaliste nici ele nu ar vota un guvern condus de Veștea pentru că vor alegeri anticipate așa că deși intenția președintelui Nicușor Dan de a numi  un guvern cu puteri depline și dorință de consens cu alte partide era una rezonabilă , rămâne de văzut dacă  se va întâmpla ''minunea'' în săptămâna care urmează. 

România are nevoie de un premier  echilibrat responsabiil nu de un om dur (dictator) care să fie insensibil la problemele oamenilor...dar gloata de pe facebook insetată de răzbunare impinge lucrurile spre un conflict nesfârșit. 

 

 

. 

OMUL CARE L-A OPRIT PE CĂLIN GEORGESCU! Misterele alegerilor ANULATE!

Sunt 800  milioane de camere de supraveghere cu recunoaștere facială în China

 

Povestea celei mai mari ironii a celui de-al doilea razboi mondial !

 

România în pragul falimentului ?

 

Analiștii politici ne avertizează că dacă nu se va forma un guvern stabil cât mai curând posibil situația economică se va înrăutății, rating-ul de țară va scădea și țara poate intra în faliment. 

Vinovați pentru această situație sunt partidele politice care au condus țara în ultimii ani, în special fostul premier Ciolacu care a contractat împrumuturile cele mai mari. 

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD a împărțit partidele pro Europene (aservite Uniunii Europene) în grupuri rivale PNL și USR împotriva PSD ceea ce face aproape imposibilă creierea unei coaliții.  

Pe  de altă parte Tabăra suveranistă este formată din  adepții lui Călin Georgescu majoritatea nostalgici după comunism și cei ai AUR .  Partide extremiste precum PPR aduc elogii atât lui Ceuașescu cât și legionarilor fiind o ''struțo -câmilă'' comunisto-legionară și pro rusă ceva ce nu s-a mai pomenit în România. 

Nostalgicii după comunism sunt în cea mai mare parte admiratorii lui  Nicolae Ceaușescu  cei care înainte de Revoluție s-au lăsat spălați pe creier de propaganda comunistă în special cea de la TVR care îi aducea omagii non stop dictatorului, boală se pare transmisibilă  urmașilor, acestia fiind educați în spiritul ''conducătorului iubit''.

În realitate ce s-a realizat înainte de 1989: blocuri de locuințe , industrie, asistență medicală, învățământ etc. s-a datorat sistemului economic socialist aplicat în toate țările socialiste și nu lui Nicolae Ceaușescu care a instaurat un sistem rigid dictatorial. În alte țări precum Ungaria, Iugostavia  unde exista o formă de socialism mai apropiat de democrație  nivelul de trai era mai ridicat și existau mai multe libertăți cetățenești precum libertatea de opinie, călătorie etc. Ceaușescu nu a fost zeul care a ridicat România cum cred cei mai slabi la cerbice ci a fost cel care a tras țara în jos spre dictatură  până acolo încât a ajuns să dea ordin Armatei și Securității să tragă în populație  în 1989. 

Nici socialismul nici capitalismul nu sunt sociatăți ideale ambele au grave lacune, fiecare sistem este nedrept în felul său, ambele au unele părți bune și altele rele . Există totuși țări care au reușit să creieze un sistem politic echilibrat care să mulțumească pe majoritatea unde asistența socială este generoasă dar numai pentru cei care cu adevărat merită să beneficieze de ea, este vorba desigur de țări  din nordul Europei. 

 

 

.

DE CE NU AI VREA SĂ FII CHINEZ. Două lucruri care mă sperie

 

Bulgaria ia energie de la România aproape gratis, apoi ne-o vinde de 10 ori mai scump

 

Cine era la bordul navei care ar putea fi ținta dronei care a explodat

 

Fritz, după discuțiile cu Tomac: „I-am spus că greu vedem o susținere USR pentru guvernul lui”

 Cam greu găsește premierul desemnat Eugen Tomac susținere pentru votul din parlament nici măcar USR-iștii nu se arată entuziaști față de un guvern tehnocrat ''Băsist'' (PMP).

                                                 

 

Analiză: Cine a ghidat drona ucraineană până la rezervoarele de petrol

 

Theodor Paleologu cere SRI să-i ancheteze pe cei care dau „like” Ambasadei Rusiei

 

 Theodor Paleologu cere SRI să-i ancheteze pe cei care dau „like” Ambasadei Rusiei: „Avem mii de trădători” — linia dintre opinie și dosar, din nou subțiată

O declarație a lui Theodor Paleologu reaprinde una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public: unde se termină libertatea de exprimare și unde începe „trădarea” definită politic.

Fostul ministru al culturii a spus, într-o intervenție la DigiFM, că SRI ar trebui să se sesizeze în cazul persoanelor care reacționează pozitiv la postările Ambasadei Rusiei pe rețelele sociale.

„SRI trebuie să se sesizeze. Avem mii de trădători”, a afirmat Paleologu, mergând mai departe cu un limbaj extrem de dur la adresa celor vizați.

În logica sa un „like” la postările unei instituții diplomatice a unui stat considerat agresor devine un act cu semnificație politică și morală extremă.

„Adică cum poți să dai inimioare unui agresor? Ăia dau cu bomba în țara noastră și se găsesc mii de români care să-i aplaude pentru așa ceva.”

Mai mult, Paleologu a extins ideea și asupra oricărei forme de contact cu reprezentanții diplomatici ai Rusiei, afirmând că aceștia ar fi, în esență, „toxici” și că interacțiunea cu ei ar echivala cu o formă de trădare.

„Oricine calcă pragul ambasadei este un ticălos și un trădător”, a spus acesta, potrivit relatărilor din presă.

Declarațiile au generat reacții tocmai pentru că ating o zonă sensibilă: transformarea unor gesturi simbolice sau opinii exprimate public în potențiale fapte ce ar putea intra în sfera anchetelor de securitate.

Contextul devine și mai tensionat dacă este privit în paralel cu alte episoade recente din spațiul public, în care termeni precum „trădători” au fost folosiți tot mai des în dezbateri politice sau mediatice pentru a descrie comportamente civice sau opinii.

În acest registru, granița dintre critică dură și etichetare extremă devine tot mai subțire.

De altfel, nu este pentru prima dată când astfel de formulări apar în spațiul public românesc, unde polarizarea discursului a dus frecvent la transformarea adversarului politic sau ideologic într-un „dușman” în sens moral absolut.

Rămâne însă deschisă discuția esențială: într-o societate democratică, unde se oprește indignarea legitimă și unde începe riscul de a transforma opinia în vină colectivă.

În lipsa unui răspuns clar, astfel de declarații continuă să împingă dezbaterea publică într-o zonă tot mai tensionată, în care etichetele devin mai puternice decât argumentele.

 

. 

Analiză:Păcuraru, SUA mută ELICOPTERE în ROMÂNIA din GRECIA/SUA vor multe NUCLEARE în EUROPA

 

De ce regretă unii lanțurile ? Psihologia nostalgiei după comunism

 

 Nostalgia după liderii toxici și nostalgia după Ceaușescu – aceeași capcană a memoriei selective.

Există un fenomen psihologic și social fascinant: oameni care ajung să privească cu nostalgie perioade sau persoane care, în realitate, le-au limitat libertatea și le-au provocat suferință. Acest mecanism explică parțial și fenomenul de nostalgie după Ceaușescu.

La fel cum unele persoane regretă o relație toxică, deși au fost controlate, umilite sau abuzate, unii ajung să idealizeze regimuri autoritare, uitând costurile reale pe care acestea le-au impus societății.

De ce apare această nostalgie?

Dependența de familiaritate.
Oamenii tind să prefere ceea ce cunosc, chiar dacă nu le face bine. În relațiile toxice, partenerul abuziv oferă o rutină previzibilă. În regimurile autoritare, statul decide pentru cetățean. Libertatea vine cu responsabilitate și incertitudine, iar acestea pot fi percepute ca amenințătoare.

Confuzia dintre siguranță și control.
Mulți își amintesc de stabilitatea aparentă, dar uită prețul plătit pentru ea. Într-o relație toxică, controlul poate fi confundat cu protecția. În dictatură, controlul poate fi confundat cu ordinea. În ambele cazuri, libertatea individuală este sacrificată.

Memoria selectivă.
Creierul uman are tendința de a estompa experiențele negative și de a amplifica amintirile convenabile. Astfel apar fraze precum „pe vremea lui Ceaușescu era mai bine” sau „totuși avea și el părțile lui bune”, ignorând cozile interminabile, lipsurile, frica, cenzura și represiunea.

Dezamăgirea față de prezent.
Nostalgia nu vorbește întotdeauna despre cât de bun a fost trecutul, ci despre cât de nemulțumiți sunt oamenii de prezent. Când realitatea actuală dezamăgește, trecutul este adesea cosmetizat și transformat într-un refugiu imaginar.

A plânge după un lider autoritar doar pentru că oferea o aparentă stabilitate este similar cu a regreta un partener toxic doar pentru că viața era previzibilă.

 În ambele situații, confortul familiar poate ascunde pierderea celui mai important lucru: libertatea de a alege și de a gândi pentru tine însuți.

Această comparație nu înseamnă că toate experiențele individuale au fost identice, ci evidențiază un mecanism psihologic comun: tendința de a idealiza trecutul și de a uita costurile reale ale controlului și abuzului. 

La toate acestea mai putem adăuga nivelul de educație, inteligență și spiritualitate a persoanei ,cu cât ele sunt mai scăzute cu atât atașamentul pentru dictatură este mai ridicat. 

 

 

 

. 

Nicusor Dan între cum ne-am mințit și cum ne-a mințit. Un an catastrofal la Cotroceni al "jeniului".

 

NOUA ORDINE MONDIALĂ! Cum navighează România printre PROVOCĂRI și DEZILUZII?

 

Pro European - dar nu cu orice preț