Partidul pseudo conservator ''Acțiunea Conservatoare'' se opune legii antifasciste inițiate de deputatul Vexler

 

                                                                                                           

Europarlamentarul Claudiu Târziu după ce a fost dat afară din partidul  AUR și-a creat un nou partid numit ''Acțiunea Conservatoare'' , acesta fiind cunoscut de ani bun și catalogat de presa centrală ca pro legionar .

 Claudiu Târziu a fost frecvent asociat cu ideologia și simpatia legionară din cauza discursurilor în care a elogiat figuri ale Mișcării Legionare .

 De-a lungul timpului, poziționarea sa a atras critici vehemente și atenția presei, fiind menționat în dezbateri privind promovarea fascismului și a mișcărilor extremiste. Pozițiile sale pot fi urmărite prin detaliile biografice și articolele publicate de-a lungul carierei. Detalii complete despre activitatea și declarațiile sale controversate pot fi consultate în Wikipedia și în analiza publicată de Recorder.

Imediat după ce și-a înființat partidul Claudiu Târziu a început o campanie furibundă prin țară împotriva legii inițiată de deputatul evreu Vexler care înăsprește pedepsele pentru propagandă legionară , fascistă și elogierea criminalilor de război . Legea a fost concepută cu ani în urmă de Crin Antonescu dar nu era aplicată deoarece nu era suficient de clară și bine articulată în consecință judecătorii găseau portițe pentru a o ignora. 

În decembrie 2025 Parlamentul a adoptat legea revizuită împotriva antisemitismului , însă a fost însoțită de un scandal provocat de parlamentarii extremiști care la avut ca țintă pe deputatul Vexler care după ce i s-a pus în față în mod ostentativ în mod repetat un afiș cu imaginile a mai multor intelectuali din perioada interbelică simpatizanți ai legionarilor , acesta a rupt afișul respectiv . 

Vexler a avut un gest reflex de apărare fiind asaltat de adepții AUR, dar ulterior extremiștii pro legionari s-au folosit de acel incident pentru a instiga la ură împotriva evreilor și împotriva legii antisemitismului.

   De atunci Târziu nu s-a dezmințit, cunoscut ca un antisemit cu instincte pro legionare caută să instige populația să semneze o petiție pentru anularea legii antisemite/antifasiste.

 Oare cine poate fi împotriva unei legi anti-legionare decât un pro/legionar ?

 Ce se urmărește prin anularea acestei legi ? să dispară orice sanțiune și legionarii (fasciștii în ie) să se zbenguie liberi în România ca în vremea interbelică. 

Din păcate trăim vremuri când naționalismul extrem pro legionar, pro fascist și pro comunism a devenit popular în România o dată cu apariția lui Călin Georgescu , dar și a partidelor naționalist extremiste . Totul pe fondul conflictului între partidele pro europene și progresiste care prin ''răzoilul ''  lor a dat apă la moara extremismului, România balansându-se între extrema naționalistă și cea progresist europeană cu metehnele ei.

 

.. 

 

 

  

SUA analizează un raid al forțelor speciale asupra siturilor nucleare din Iran

 

Care este deosebirea între socialism și comunism ?

 

Într-un comentariu de pe facebook referitor la viața pe care romanii au duso în timpul regimului comunist, cineva a venit cu replica '' În Romania nu a existat niciodată un sistem politic comunist ci socialist'' . Cum este posibil dacă partidul la putere se numea Partidul Comunist Român iar cei ce urmau această ideologie se numeau comuniști ?

Este adevărat că Nicolae Ceaușescu spunea uneori în cuvântârile sale că ''În România se construiește în prezent socialismul și în continuare ne îndreptăm spre comunism''...dar nu a explicat niciodată care este diferența între cele două sisteme politice...doar activiștii de partid știau. 

 După anul 1985 au început însă să circule niște zvonuri prin țară că  organele de partid și de stat doresc să desfințeze satele mici și să rămână doar comunele mari iar locuitorii din sate să fie mutați la blocuri în oraș . Deasemeni se spunea că se vor construi concomitent cantine uriașe unde populați de la oraș să servească masa. Asta suna teribil , înfricoșător . Adică ardeleanul în loc să servească tocăniță ardelenească la masa de prânz în familie , să i se servească ciorbă oltenească la cantină că așa vrea partidul.  

Cam asta însemna comunismul totul la comun, spre asta se îndrepta Romania dacă nu venea Revoluția din 1989 !

Teoretic ar suna cam așa : 

 Socialismul și comunismul sunt două ideologii înrudite, dar cu reguli diferite. În socialism, fabricile și resursele sunt deținute de stat, iar oamenii sunt plătiți în funcție de cât muncesc. În comunism, totul este deținut în comun de către întreaga societate, banii dispar, iar bunurile se împart pe baza nevoilor fiecăruia.  

Proprietatea: În socialism, resursele mari (fabrici, companii) sunt controlate de stat, dar poți deține lucruri personale (casă, mașină). În comunism, nu există proprietate privată, totul aparținând comunității. 

Banii și munca: Socialismul păstrează regula "fiecăruia după munca sa". Muncești mai mult, câștigi mai mulți bani. Comunismul elimină complet banii și aplică regula "fiecăruia după nevoile sale". Indiferent cât muncești, primești strict ce ai nevoie pentru a trăi. 

Rolul statului: Socialismul folosește un stat puternic pentru a trece de la capitalism la o viață egalitară. În comunismul pur, statul și clasele sociale dispar complet, oamenii autoguvernându-se.

  Cam asta scrie la manual că este diferența între socialism și comunism.

 

 

Proiect de lege anti-LGBTQ în şcoli depus de un deputat PSD și unul exclus din AUR: „Ideologia LGBTQIA+ dăunează rasei umane”

 Deputaţii Daniel Ghiţă şi Mihai Ioan Lasca au depus un proiect de lege care să interzică promovarea ideologiei LGBTQ în şcoli şi în emisiunile audio-vizuale.  

Proiectul prevede modificarea a cinci legi, între care cea a învăţământului preuniversitar, iniţiatorii propunând ca în şcoli şi în toate spaţiile destinate educaţiei preuniversitare să se interzică „propaganda, popularizarea şi difuzarea de idei şi materiale care promovează, susţin şi instigă la acceptarea, privirea şi practicarea de orientări sexuale netradiţionale, schimbarea sexului sau definirea sexului altfel decât biologic”.

Fostul luptător MMA Daniel Ghiţă, ales deputat din partea PSD şi plecat din partid propune, alături deputatul Mihai Ioan Lasca ales pe listele AUR şi exclus din acest partid, adoptarea unei legi care să interzică promovarea ideologiei LGBT în şcoli dar şi în emisiunile audio-vizuale. Actul normativ propus de cei doi ar urma să modifice sau să completeze cinci legi, inclusiv pe cea a învăţământului preuniversitar, şi pe cea a audio-vizualului.

„În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinare educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar, sunt interzise (...) propaganda, popularizarea si difuzarea prin orice mijloace de concepţii, idei şi materiale care promovează, susţin şi instigă la acceptarea, privirea si practicarea de orientări sexuale netradiţionale, schimbarea sexului sau definirea sexului altfel decât biologic, precum si propaganda în interesul partidelor politice si impunerea de credinţe religioase contrare convingerilor beneficiarilor primari şi secundari ai actului educaţional", se arată în proiectul depus de cei doi parlamentari.

Acelaşi document prevede că Legea învăţământului preuniversitar ar trebui modificată în sensul în care actul normativ să prevadă clar că „prin orientări sexuale netradiţionale se înţeleg concepţiile şi noţiunile ce definesc relaţii sau legături emoţionale, sexuale, romantice, senzoriale şi de familie diferite de cele între un bărbat şi o femeie”.

Proiectul propus de Ghiţă şi de Lasca mai prevede interzicerea, înainte de ora 22:00, a difuzării de programe care promovează sau prezintă schimbarea de sex, homosexualitatea sau orice identificare cu ale sex decât cel biologic şi obligă radiodifuzorii să „clasifice conţinutul media în funcţia de potenţialul impact asupra minorilor în raport cu ideologia LGBTQIA+.

.

În 1989 nu a căzut comunismul numai în România ci în toată Europa

 

 Un sondaj recent arată că 4 din 10 tineri români spun că ar accepta o dictatură. Răspunsul unui tânăr l-a lăsat fără cuvinte pe Theodor Paleologu.

 Comuniștii au primit o armă incredibilă de revigorare a ideologiei comuniste și memoriei dictatorului Ceaușescu odată cu apariția internetului și smartphon-ului. Oricine pot acesa în câteva secunde mesaje generate de conturi de socializare pe această temă.

Deși nostalgicii după comunism dau vina pe Ion Iliescu, FSN  sau pe gen. Stănculescu  pentru căderea regimului Ceaușescu  omit un detaliu esențial - în Europa nu exista doar un singur stat socialist Romania în 1989 , ci existau 9 state cu astfel de regim. Revoluția din România din decembrie 1989 a fost parte dintr-un curent care a măturat Europa de est în acea perioadă, pe rând toate regimurile comuniste au căzut în Europa .

 În majoritatea țărilor socialiste existau mișcări de rezistență populară împotriva regimurilor totalitare. 

 În 1989 erau mulți români care așteptau momentul să se manifeste împotriva regimului  Ceaușist . Poporul, cei cu vederi mai democratice așteptau schimbarea care a pornit de la Timișoara. Primele lozinci strigate de manifestanți  au fost ''Jos Ceaușescu'', el fiind considerat atunci de popor vinovatul principal.

 Numai după disparația lui Ceaușescu în 25 decembrie 1989 au început să se audă mai des lozinci cu ''Jos comunismul''  care s-au extins odată cu fenomenul Pieței Universității. 

    

Comunismul a dispărut în cele 9 țări socialiste din Europa în perioada 1989–1991, majoritatea regimurilor prăbușindu-se în „toamna națiunilor” din 1989. Procesul a debutat prin negocieri și alegeri libere în Polonia și Ungaria, culminând cu căderea Zidului Berlinului și dizolvarea Uniunii Sovietice. 

Tranziția de la regimurile totalitare s-a derulat astfel:

Polonia (aprilie-iunie 1989): Acordurile Mesei Rotunde au legalizat Solidaritatea și au dus la primele alegeri parțial libere în iunie.
Ungaria (mai-octombrie 1989): Partidul Comunist a renunțat la monopolul puterii în primăvară, iar la 23 octombrie 1989 a fost proclamată Republica Ungară, deschizând calea primelor alegeri multipartite.
Republica Democrată Germană - RDG (noiembrie-decembrie 1989): Presiunea străzii și exodul populației au culminat cu căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989, ducând la reunificarea germană din 1990.
Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989): Revoluția de Catifea a înlăturat pașnic guvernul comunist, iar Vaclav Havel a devenit președinte în decembrie.
Bulgaria (noiembrie-decembrie 1989): Todor Jivkov a fost debarcat de la conducerea partidului în urma unui „joc de culise” și a protestelor, ceea ce a dus la organizarea primelor alegeri libere în 1990.
România (decembrie 1989): În urma protestelor începute la Timișoara, regimul condus de Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat violent în perioada 16–25 decembrie 1989.
Albania (decembrie 1990 - martie 1991): Protestele studențești au forțat Partidul Muncii să permită pluralismul politic, regimul prăbușindu-se complet după alegerile din martie 1991.
Iugoslavia (1991–1992): Statul federal socialist s-a destrămat odată cu declararea independenței Sloveniei, Croației, Macedoniei și Bosniei-Herțegovina, proces care a degenerat în războaie sângeroase.
Uniunea Sovietică (1990–1991): Republicile componente (inclusiv cele europene) și-au declarat independența, colosul comunist încetându-și oficial existența la 26 decembrie 1991.

 

România între umor și durere

 

Dezvâluiri șocante Europarlamentar Cristian Terheș