vineri, 12 iunie 2026

România în pragul falimentului ?

 

Analiștii politici ne avertizează că dacă nu se va forma un guvern stabil cât mai curând posibil situația economică se va înrăutății, rating-ul de țară va scădea și țara poate intra în faliment. 

Vinovați pentru această situație sunt partidele politice care au condus țara în ultimii ani, în special fostul premier Ciolacu care a contractat împrumuturile cele mai mari. 

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD a împărțit partidele pro Europene (aservite Uniunii Europene) în grupuri rivale PNL și USR împotriva PSD ceea ce face aproape imposibilă creierea unei coaliții.  

Pe  de altă parte Tabăra suveranistă cuprinde atât adepții lui Călin Georgescu majoritatea nostalgici după comunism și cei ai AUR etc.  Partide extremiste precum PPR aduc elogii atât lui Ceuașescu cât și legionarilor fiind o ''struțo -câmilă'' comunisto-legionară și pro rusă ceva ce nu s-a mai pomenit în România. 

Nostalgicii după comunism sunt în cea mai mare parte admiratorii lui  Nicolae Ceaușescu  cei care înainte de Revoluție s-au lăsat spălați pe creier de propaganda comunistă în special cea de la TVR care îi aducea omagii non stop dictatorului, boală se pare transmisinilă  urmașilor acestia fiind educați în spiritul ''conducătorului iubit''.

În realitate ce s-a realizat înainte de 1989: blocuri de locuințe , industrie, asistență medicală, învățământ etc. s-a datorat sistemului economic socialist aplicat în toate țările socialiste și nu lui Nicolae Ceaușescu care a instaurat un sistem rigidictatorial. În alte țări precum Ungaria, Iugostavia  unde exista o formă de socialism mai apropiat ddemocrație  nivelul de trai era mai ridicat și existau mai multe libertăți cetățenești precum libertatea de opinie,călătorie etc. Ceaușescu nu a fost zeul care a ridicat România cum cred cei mai slabi la cerbice ci a fost cel care a tras România în jos....până acolo încât a ajuns să dea ordin Armatei și Securității să tragă în populație  în 1989. 

Nici socialismul nici capitalismul nu sunt sociatăți ideale ambele au grave lacune, fiecare sistem este nedrept în felul său, ambele au unele părți bune și altele rele . Există totuși țări care au reușit să creieze un sistem politic echilibrat care să mulțumească pe majoritatea unde asistența socială este generoasă dar numai pentru cei care cu adevărat merită să beneficieze de ea, este vorba desigur de țări  din nordul Europei. 

 

 

.

luni, 8 iunie 2026

Cine era la bordul navei care ar putea fi ținta dronei care a explodat


 

Fritz, după discuțiile cu Tomac: „I-am spus că greu vedem o susținere USR pentru guvernul lui”

 Cam greu găsește premierul desemnat Eugen Tomac susținere pentru votul din parlament nici măcar USR-iștii nu se arată entuziaști față de un guvern tehnocrat ''Băsist'' (PMP).

                                                 


 

sâmbătă, 6 iunie 2026

Theodor Paleologu cere SRI să-i ancheteze pe cei care dau „like” Ambasadei Rusiei



 

 Theodor Paleologu cere SRI să-i ancheteze pe cei care dau „like” Ambasadei Rusiei: „Avem mii de trădători” — linia dintre opinie și dosar, din nou subțiată

O declarație a lui Theodor Paleologu reaprinde una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public: unde se termină libertatea de exprimare și unde începe „trădarea” definită politic.

Fostul ministru al culturii a spus, într-o intervenție la DigiFM, că SRI ar trebui să se sesizeze în cazul persoanelor care reacționează pozitiv la postările Ambasadei Rusiei pe rețelele sociale.

„SRI trebuie să se sesizeze. Avem mii de trădători”, a afirmat Paleologu, mergând mai departe cu un limbaj extrem de dur la adresa celor vizați.

În logica sa un „like” la postările unei instituții diplomatice a unui stat considerat agresor devine un act cu semnificație politică și morală extremă.

„Adică cum poți să dai inimioare unui agresor? Ăia dau cu bomba în țara noastră și se găsesc mii de români care să-i aplaude pentru așa ceva.”

Mai mult, Paleologu a extins ideea și asupra oricărei forme de contact cu reprezentanții diplomatici ai Rusiei, afirmând că aceștia ar fi, în esență, „toxici” și că interacțiunea cu ei ar echivala cu o formă de trădare.

„Oricine calcă pragul ambasadei este un ticălos și un trădător”, a spus acesta, potrivit relatărilor din presă.

Declarațiile au generat reacții tocmai pentru că ating o zonă sensibilă: transformarea unor gesturi simbolice sau opinii exprimate public în potențiale fapte ce ar putea intra în sfera anchetelor de securitate.

Contextul devine și mai tensionat dacă este privit în paralel cu alte episoade recente din spațiul public, în care termeni precum „trădători” au fost folosiți tot mai des în dezbateri politice sau mediatice pentru a descrie comportamente civice sau opinii.

În acest registru, granița dintre critică dură și etichetare extremă devine tot mai subțire.

De altfel, nu este pentru prima dată când astfel de formulări apar în spațiul public românesc, unde polarizarea discursului a dus frecvent la transformarea adversarului politic sau ideologic într-un „dușman” în sens moral absolut.

Rămâne însă deschisă discuția esențială: într-o societate democratică, unde se oprește indignarea legitimă și unde începe riscul de a transforma opinia în vină colectivă.

În lipsa unui răspuns clar, astfel de declarații continuă să împingă dezbaterea publică într-o zonă tot mai tensionată, în care etichetele devin mai puternice decât argumentele.