Proiect de lege anti-LGBTQ în şcoli depus de un deputat PSD și unul exclus din AUR: „Ideologia LGBTQIA+ dăunează rasei umane”

 Deputaţii Daniel Ghiţă şi Mihai Ioan Lasca au depus un proiect de lege care să interzică promovarea ideologiei LGBTQ în şcoli şi în emisiunile audio-vizuale.  

Proiectul prevede modificarea a cinci legi, între care cea a învăţământului preuniversitar, iniţiatorii propunând ca în şcoli şi în toate spaţiile destinate educaţiei preuniversitare să se interzică „propaganda, popularizarea şi difuzarea de idei şi materiale care promovează, susţin şi instigă la acceptarea, privirea şi practicarea de orientări sexuale netradiţionale, schimbarea sexului sau definirea sexului altfel decât biologic”.

Fostul luptător MMA Daniel Ghiţă, ales deputat din partea PSD şi plecat din partid propune, alături deputatul Mihai Ioan Lasca ales pe listele AUR şi exclus din acest partid, adoptarea unei legi care să interzică promovarea ideologiei LGBT în şcoli dar şi în emisiunile audio-vizuale. Actul normativ propus de cei doi ar urma să modifice sau să completeze cinci legi, inclusiv pe cea a învăţământului preuniversitar, şi pe cea a audio-vizualului.

„În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinare educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar, sunt interzise (...) propaganda, popularizarea si difuzarea prin orice mijloace de concepţii, idei şi materiale care promovează, susţin şi instigă la acceptarea, privirea si practicarea de orientări sexuale netradiţionale, schimbarea sexului sau definirea sexului altfel decât biologic, precum si propaganda în interesul partidelor politice si impunerea de credinţe religioase contrare convingerilor beneficiarilor primari şi secundari ai actului educaţional", se arată în proiectul depus de cei doi parlamentari.

Acelaşi document prevede că Legea învăţământului preuniversitar ar trebui modificată în sensul în care actul normativ să prevadă clar că „prin orientări sexuale netradiţionale se înţeleg concepţiile şi noţiunile ce definesc relaţii sau legături emoţionale, sexuale, romantice, senzoriale şi de familie diferite de cele între un bărbat şi o femeie”.

Proiectul propus de Ghiţă şi de Lasca mai prevede interzicerea, înainte de ora 22:00, a difuzării de programe care promovează sau prezintă schimbarea de sex, homosexualitatea sau orice identificare cu ale sex decât cel biologic şi obligă radiodifuzorii să „clasifice conţinutul media în funcţia de potenţialul impact asupra minorilor în raport cu ideologia LGBTQIA+.

.

În 1989 nu a căzut comunismul numai în România ci în toată Europa

 

 Un sondaj recent arată că 4 din 10 tineri români spun că ar accepta o dictatură. Răspunsul unui tânăr l-a lăsat fără cuvinte pe Theodor Paleologu.

 Comuniștii au primit o armă incredibilă de revigorare a ideologiei comuniste și memoriei dictatorului Ceaușescu odată cu apariția internetului și smartphon-ului. Oricine pot acesa în câteva secunde mesaje generate de conturi de socializare pe această temă.

Deși nostalgicii după comunism dau vina pe Ion Iliescu, FSN  sau pe gen. Stănculescu  pentru căderea regimului Ceaușescu  omit un detaliu esențial - în Europa nu exista doar un singur stat socialist Romania în 1989 , ci existau 9 state cu astfel de regim. Revoluția din România din decembrie 1989 a fost parte dintr-un curent care a măturat Europa de est în acea perioadă, pe rând toate regimurile comuniste au căzut în Europa .

 În majoritatea țărilor socialiste existau mișcări de rezistență populară împotriva regimurilor totalitare. 

 În 1989 erau mulți români care așteptau momentul să se manifeste împotriva regimului  Ceaușist . Poporul, cei cu vederi mai democratice așteptau schimbarea care a pornit de la Timișoara. Primele lozinci strigate de manifestanți  au fost ''Jos Ceaușescu'', el fiind considerat atunci de popor vinovatul principal.

 Numai după disparația lui Ceaușescu în 25 decembrie 1989 au început să se audă mai des lozinci cu ''Jos comunismul''  care s-au extins odată cu fenomenul Pieței Universității. 

    

Comunismul a dispărut în cele 9 țări socialiste din Europa în perioada 1989–1991, majoritatea regimurilor prăbușindu-se în „toamna națiunilor” din 1989. Procesul a debutat prin negocieri și alegeri libere în Polonia și Ungaria, culminând cu căderea Zidului Berlinului și dizolvarea Uniunii Sovietice. 

Tranziția de la regimurile totalitare s-a derulat astfel:

Polonia (aprilie-iunie 1989): Acordurile Mesei Rotunde au legalizat Solidaritatea și au dus la primele alegeri parțial libere în iunie.
Ungaria (mai-octombrie 1989): Partidul Comunist a renunțat la monopolul puterii în primăvară, iar la 23 octombrie 1989 a fost proclamată Republica Ungară, deschizând calea primelor alegeri multipartite.
Republica Democrată Germană - RDG (noiembrie-decembrie 1989): Presiunea străzii și exodul populației au culminat cu căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989, ducând la reunificarea germană din 1990.
Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989): Revoluția de Catifea a înlăturat pașnic guvernul comunist, iar Vaclav Havel a devenit președinte în decembrie.
Bulgaria (noiembrie-decembrie 1989): Todor Jivkov a fost debarcat de la conducerea partidului în urma unui „joc de culise” și a protestelor, ceea ce a dus la organizarea primelor alegeri libere în 1990.
România (decembrie 1989): În urma protestelor începute la Timișoara, regimul condus de Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat violent în perioada 16–25 decembrie 1989.
Albania (decembrie 1990 - martie 1991): Protestele studențești au forțat Partidul Muncii să permită pluralismul politic, regimul prăbușindu-se complet după alegerile din martie 1991.
Iugoslavia (1991–1992): Statul federal socialist s-a destrămat odată cu declararea independenței Sloveniei, Croației, Macedoniei și Bosniei-Herțegovina, proces care a degenerat în războaie sângeroase.
Uniunea Sovietică (1990–1991): Republicile componente (inclusiv cele europene) și-au declarat independența, colosul comunist încetându-și oficial existența la 26 decembrie 1991.

 

România între umor și durere

 

Dezvâluiri șocante Europarlamentar Cristian Terheș

 

Soluția propusă de Băsescu pentru deblocarea crizei politice

 

Unii nu pot trăi fără dictatură

  Se înmulțesc conturile cu propagandă național-comunistă pe facebook. O postare apărută zilele trecute pe un canal naționanist titra ''Dacă știam ce va urma că vor venii corupții și unii care vor vinde țara străinilor ieșeam să îl apărăm pe Nicolae Ceaușescu în '89'' . Cel care a postat un astfel de mesaj sigur nu a participat la revoluție, a fost în tabăra comunistă. 

Aproape nimeni în decembrie 1989 nu dorea să îl apere pe Ceaușescu în afară de câțiva securiști din trupele speciale deghizați în teroriști. 

Revoluția din 1989 

 Observând grupurile de demonstranți de pe stradă care se agitau și strigau ''Jos Ceaușescu'' în 21 , 22 decembrie 1989 mă întrebam oare oamenii aceștia știu ce fac ? Era clar că dacă cade Ceaușescu sau chiar mai grav dacă cade comunismul totul se va da peste cap, toate facilitățile pe care le oferea socialismul: asigurări medicale, serviciu la stat, concediu vor dispărea și va veni urgia capitalistă peste noi - așa fusesem educați să credem că toate drepturile pe care le aveam se datoreau exclusiv orânduirii socialiste. Și totuși oamenii au riscat și au mers până la capăt cu revoluția , erau sătui chiar scârbiți de Ceaușescu și de cultul personalității, cel puțin o bună parte din ei.

Ce a urmat după revoluție s-a văzut, o încercare de combinație între socialism și capitalism sub guvernare FSN, apoi PDSR cu intreprinderi de stat care se străduiau să supraviețuiască într-o econimie de piață. Din păcate în câțiva ani fabricile, marile combinate  au dat faliment, motivul conducere defectuoasă , corupție, lipsa comenzilor după desființarea CAER . 

Economia de stat a României s-a prăbușit odată cu dispariția țărilor socialiste partenere după 1989-1990 care au trecut toate la sistemul capitalist occidental.  Au apărut apoi șarlatanii care au dorit o înbogâțire rapidă pe seama intreprinderilor falimentare.

 A urmat  aderarea la Uniunea Europeană. Teoretic intrarea în UE a adus beneficii României, dar este și o capcană dacă ne lăsăm cu totul în mâna celor de la UE cum vor unii politicieni, va dispărea și bruma de suveranitate pe care o avem...

Și aici intervin naționaliștii care ne arată soluția , să ne întoarcem la trecut la idolii de altă dată Nicolae Ceaușescu, Zelea Codreanu etc... Se știe ce partide stau în spatele unor astfel de sugestii AUR, SOS, Călin Georgescu, Claudiu, Târziu arma lor de atac este internetul prin care manipulează sute de mii de oameni. Bieții de ei nu concep o Românie fără dictatură și au reușit performanța incredibilă să-i pună alături pe comuniști cu legionari , important este că ambii au fost naționaliști și au promovat o ideologie a dictaturii de stat. Aceleași conturi de pe fb. care îl propovează pe Călin Georgescu, AUR îl laudă și pe Ceaușescu și Ion Antonescu. 

 Dar oare suveranism fără dictatură nu se poate la români? 

Suveranismul echilibrat se poate promova și printr-un partid democratic care are în doctrina s-a un element național precum Partidul Național Conservator Român condus de europarlamentarul Cristian Terheș . Deocamdată partidul fiind în afara parlamentului după eșecul suferit de Terheș la alegrerile precedente când și-a pus extremiștii ''călinopiteci'' în cap cerând renumărarea voturilor din primul tur.

 

 

.

Rămăși singuri pe lume