În 1989 nu a căzut comunismul numai în România ci în toată Europa

 

 Un sondaj recent arată că 4 din 10 tineri români spun că ar accepta o dictatură. Răspunsul unui tânăr l-a lăsat fără cuvinte pe Theodor Paleologu.

 Comuniștii au primit o armă incredibilă de revigorare a ideologiei comuniste și memoriei dictatorului Ceaușescu odată cu apariția internetului și smartphon-ului. Oricine pot acesa în câteva secunde mesaje generate de conturi de socializare pe această temă.

Deși nostalgicii după comunism dau vina pe Ion Iliescu, FSN  sau pe gen. Stănculescu  pentru căderea regimului Ceaușescu  omit un detaliu esențial - în Europa nu exista doar un singur stat socialist Romania în 1989 , ci existau 9 state cu astfel de regim. Revoluția din România din decembrie 1989 a fost parte dintr-un curent care a măturat Europa de est în acea perioadă, pe rând toate regimurile comuniste au căzut în Europa .

 În majoritatea țărilor socialiste existau mișcări de rezistență populară împotriva regimurilor totalitare. 

 În 1989 erau mulți români care așteptau momentul să se manifeste împotriva regimului  Ceaușist . Poporul, cei cu vederi mai democratice așteptau schimbarea care a pornit de la Timișoara. Primele lozinci strigate de manifestanți  au fost ''Jos Ceaușescu'', el fiind considerat atunci de popor vinovatul principal.

 Numai după disparația lui Ceaușescu în 25 decembrie 1989 au început să se audă mai des lozinci cu ''Jos comunismul''  care s-au extins odată cu fenomenul Pieței Universității. 

    

Comunismul a dispărut în cele 9 țări socialiste din Europa în perioada 1989–1991, majoritatea regimurilor prăbușindu-se în „toamna națiunilor” din 1989. Procesul a debutat prin negocieri și alegeri libere în Polonia și Ungaria, culminând cu căderea Zidului Berlinului și dizolvarea Uniunii Sovietice. 

Tranziția de la regimurile totalitare s-a derulat astfel:

Polonia (aprilie-iunie 1989): Acordurile Mesei Rotunde au legalizat Solidaritatea și au dus la primele alegeri parțial libere în iunie.
Ungaria (mai-octombrie 1989): Partidul Comunist a renunțat la monopolul puterii în primăvară, iar la 23 octombrie 1989 a fost proclamată Republica Ungară, deschizând calea primelor alegeri multipartite.
Republica Democrată Germană - RDG (noiembrie-decembrie 1989): Presiunea străzii și exodul populației au culminat cu căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989, ducând la reunificarea germană din 1990.
Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989): Revoluția de Catifea a înlăturat pașnic guvernul comunist, iar Vaclav Havel a devenit președinte în decembrie.
Bulgaria (noiembrie-decembrie 1989): Todor Jivkov a fost debarcat de la conducerea partidului în urma unui „joc de culise” și a protestelor, ceea ce a dus la organizarea primelor alegeri libere în 1990.
România (decembrie 1989): În urma protestelor începute la Timișoara, regimul condus de Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat violent în perioada 16–25 decembrie 1989.
Albania (decembrie 1990 - martie 1991): Protestele studențești au forțat Partidul Muncii să permită pluralismul politic, regimul prăbușindu-se complet după alegerile din martie 1991.
Iugoslavia (1991–1992): Statul federal socialist s-a destrămat odată cu declararea independenței Sloveniei, Croației, Macedoniei și Bosniei-Herțegovina, proces care a degenerat în războaie sângeroase.
Uniunea Sovietică (1990–1991): Republicile componente (inclusiv cele europene) și-au declarat independența, colosul comunist încetându-și oficial existența la 26 decembrie 1991.