Comisia Europeană a publicat la 26 februarie 2026 documentul strategic „Agenda ProtectEU”

Comisia Europeană a publicat la 26 februarie 2026 documentul strategic „Agenda ProtectEU”, un plan de prevenire și combatere a terorismului care redefinește în mod semnificativ noțiunea de risc la adresa securității. Dincolo de combaterea terorismului jihadist, considerat în continuare cea mai letală amenințare, documentul introduce în categoria motivațiilor periculoase respingerea valorilor democratice europene, ideologiile antisistem, nihilismul politic, misoginismul și ura anti-LGBTQ+. Noua abordare mută accentul de la sancționarea actelor violente la monitorizarea „narațiunilor destabilizatoare” și a radicalizării cu prag scăzut, deschizând o dezbatere majoră privind libertatea de exprimare, proporționalitatea măsurilor și riscul transformării opoziției ideologice într-o problemă de securitate.

Documentul strategic intitulat „Agenda ProtectEU”, publicat la 26 februarie 2026, nu este doar un plan de securitate, ci marchează o redefinire filosofică și juridică a conceptului de „inamic al statului”. Sub pretextul adaptării la „amenințările în continuă evoluție”, Executivul european propune o extindere a definiției amenințărilor teroriste care nu mai vizează exclusiv faptele violente, ci include și criticile antisistem, „dezinformarea”, precum și formele catalogate drept „misoginism” sau „ură anti-LGBTQ+”.

„Deși terorismul jihadist rămâne cea mai proeminentă și mai letală amenințare teroristă, teroriștii și extremiștii violenți sunt animați de o gamă tot mai largă de motivații, care nu sunt întotdeauna asociate unei ideologii specifice, inclusiv respingerea valorilor democratice europene, antisemitismul sau ura anti-musulmană.

Alte motivații includ ura anti-LGBTQ+, misoginismul, rasismul, ideologiile antisistem, nihilismul și «acceleraționismul», un ansamblu de ideologii care susțin că starea actuală a societății este iremediabil compromisă și necesită distrugerea «sistemului» și un «nou început».”

se arata in documentul publicat de UE

Comisia subliniază că radicalizarea are acum un „prag scăzut” și că agențiile de securitate trebuie să fie capabile să intervină în ceea ce numește „ecosistemul de narațiuni destabilizatoare care subminează coeziunea socială prin dezinformare.” Această abordare transferă responsabilitatea de la pedepsirea instigării directe la violență către pedepsirea discursului care „subminează coeziunea”. Este o logică periculoasă, care oferă autorităților un cec în alb pentru a cenzura orice opinie nepopulară sau orice critică dură la adresa guvernanței europene, sub pretextul că aceasta ar putea, teoretic, să servească drept teren fertil pentru viitori actori izolați.

Un alt aspect al Agendei ProtectEU este transformarea sectorului civil într-o rețea de supraveghere difuză. Agenda propune astfel o abordare de tip „întreaga societate”, în care educatorii, medicii și asistenții sociali sunt instruiți să detecteze semnele timpurii ale radicalizării. Printre acești indicatori, documentul menționează „sentimentele de alienare față de instituțiile statului și ideologiile anti-sistem”, care trebuie raportate pentru a permite o „intervenție timpurie”. În practică, aceasta înseamnă că un elev care își exprimă neîncrederea în instituțiile europene sau un cetățean care adoptă o poziție suveranistă radicală ar putea intra automat în baza de date a „potențialilor radicali”. Se creează astfel un climat de suspiciune generalizată, în care loialitatea față de „valorile europene” devine un test de cetățenie obligatoriu, monitorizat prin algoritmi și AI.

Supraveghere tehnologică și anticiparea „narațiunilor destabilizatoare”

 CONCLUZIE 

Tema cu ideologiile antisitem este una reală internetul a produs în România o mișcare în care a fost angrenat un segment important al populației pentru pentru promovarea naționalismului extremist și implicit susținerea lui Călin Georgescu și partidului AUR. În astfel de coniții orice stat responsabil ia măsuri pentru a încerca să controleze situația, având în vedere că în România a mai a mai existat o situație asemănătoare în perioada interbelică prin Mișcarea Legionară  care a creat mari probleme la vremea reectivă. 

Pe de altă parte conceptul de valori europene care includ  emigrația și apărarea drepturilor  LGBT  se bat cap în cap cu valorile naționale. Astfel de pseudo valori ar trebui respinse de statele Europene inclusiv de România...deși  puțin probabil ca vreun reprezentat al statului român să întrăznească să se opună unor asemenea non-valori  și aici suntem din nou între două extreme cea naționalistă versus cea progresistă care acceptă tot ce vine de la Bruxel.

 ''Cercetați dar toate lucrurile și păstrați ce este bun.''

...