„Suntem îngrijorați de faptul că în ultimele 48 de ore manifestările antisemite au explodat pe rețelele de socializare. Instigările sunt de o violență maximă”, spune vineri Institutul Elie Wiesel.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunțat ulterior că „se solidarizează deplin” cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în fața „acțiunilor inacceptabile și regretabile recente din spațiul public”.
„Este absolut inadmisibil ca într-o societate cu valori democratice solide să avem parte de astfel de episoade rușinoase. Condamnăm cu fermitate manifestările antisemite și valul de ură care au inundat platformele online! Cerem combaterea și sancționarea oricăror gesturi iresponsabile și jignitoare la adresa memoriei victimelor Holocaustului și a comunităților evreiești”, subliniază IICCMER.
Nici adoptarea în Parlament, de miercuri, 17 decembrie, nu a fost lipsită de incidente.
Deputații s-au împins, au urlat și au strigat amenințări, pe fondul protestelor opoziției extremiste formată din AUR și SOS România. Legea a fost adoptată ulterior cu 173 de voturi .
Ce s-a întâmplat la votarea legii
În timpul discuțiilor de miercuri din Parlament, deputatul Silviu Vexler, reprezentant în Parlament al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a rupt o hârtie care era pusă pe pupitru.
El spune, întrebat de un reporter despre acest incident, că a rupt-o „fără să știe ce este pe ea”. Hârtia conținea zece fotografii ale unor personalități ale culturii naționale, printre care Nicolae Iorga, Octavian Goga și Mihai Eminescu.
Foaia fusese lipită un parlamentar – al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) sau al SOS România, spune Vexler – ca protest simbolic împotriva proiectului de lege.
În momentul în care Silviu Vexler a vrut să-și prezinte punctul de vedere asupra proiectului, colegi din sala de sedință a Parlamentului au scandat „Libertate!” și l-au acuzat de extremism.
Vexler a îndepărtat inițial foaia, dar, după ce i-a fost pusă din nou pe pupitru, a rupt-o vizibil enervat , ceea ce a provocat haosul. Parlamentul mai spune că au apărut inclusiv amenințări cu moartea la adresa lui și a familiei sale.
El a descris gestul ca „o reacție instinctivă la agresiunea verbală și fizică interminabile, la ura și amenințările îndreptate împotriva mea și a familiei, la acuzațiile de «genocid» și «trădare națională»”.
„Nu am observat cine sau ce era pe acea hârtie, pe care inițial am încercat să o mut”, a mai spus Vexler.
Vexler a recunoscut prompt eroarea, în plenul parlamentului. A spus ulterior: „Indiferent de acest lucru, ar fi trebuit să gestionez mai bine situația. Am greșit, am asumat, și mi-am cerut scuze public, în plen, pentru gestul de a rupe hârtia”.
Scopurile cozilor de topor rusesti care se filmeaza cu ochii iesiti din orbite de furie prefacuta in clipuri cu zeci de mii de like-uri si sute de mii de vizualizari, sunt doua:
- sa creeze confuzie si sa bagatelizeze antisemistmul, amalgamand pronazisti radicali cu mari personalitati
- sa creeze isterie si scandal
ambele scopuri care servesc razboiului hibrid al Rusiei in Romania.
Antisemitismul extremiștilor din AUR, SOS și POT s-a manifestat cu obscenă agresivitate cu ocazia discutării legii Vexler.
Cristian Pîrvulescu: Analiza operelor de artă trebuie făcută în context social
Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, spune că gestul lui Silviu Vexler poate fi interpretat politic și ideologic, dar că „exercițiul era absolut necesar”.
„Cei care vorbesc despre cenzură, despre atac la cultura națională, nu fac decât să cultive ambiguități și să încerce să mențină toată această idologie naționalistă într-o zonă de acceptabilitate”, explică Pîrvulescu.
El mai spune că analiza operelor de artă și literare trebuie făcută inclusiv din această perspectivă, critică, raportată la impactul lor istoric, social și politic.
„Nimeni nu poate fi exonerat de responsabilități, iar ideea că în epoca respectivă astfel de lucruri erau curente nu este o justificare suficientă pentru a înlătura critica. Nu e vorba de interzicerea unor astfel de lucrări, ci de înțelegerea impactului pe care îl pot avea ele, într-un mod rezonabil și critic”, mai adaugă profesorul.
Fost ministru al Culturii, Theodor Paleologu a comentat, de asemenea, reacțiile din spațiul public după aprobarea Legii Vexler.
„Antisemitismul extremiștilor din AUR, SOS și POT s-a manifestat cu obscenă agresivitate cu ocazia discutării Legii Vexler. (...) Eram sceptic față de Legea Vexler. În 2015, nu am votat o lege similară. Dar văzând antisemitismul feroce și ordurier al multor reacții de mai jos, ajung la concluzia că e justificată”, a subliniat Paleologu.
UPDATE 1: Așa cum mă așteptam, am primit un mare număr de mesaje antisemite de o extremă violență și vulgaritate. Pe cele mai scîrboase le-am șters. Am păstrat unele ca mostre ale rasismului turbat din zona extremistă a societății româneșt
UPDATE 2: Eram sceptic față de legea Vexler. În 2015, nu am votat o lege similară. Dar văzînd antisemitismul feroce și ordurier al multor reacții de mai jos, ajung la concluzia că e justificată.
UPDATE 3: Curg în continuare insultele cele mai triviale, redactate, evident, cu greșeli gramaticale. E limpede că acești troglodiți mizerabili nu au citit mai nimic din Eminescu, Alecsandri, Kogălniceanu, Hașdeu, Iorga și Eliade. Furia lor oarbă de brute inculte reprezintă un spectacol grotesc și rușinos.
AUR partid neolegionar ?
„Afară, afară cu (NE)românii din țară!” Incredibil ce am văzut ieri. Fără să vreau. Un grup de românași „patrioți”, mărșăluiau pe undeva prin București. Strigau lozinci, fluturau imagini cu figuri istorice și afirmau cu convingere că „li s-a furat istoria”. Inițial, nu am înțeles pe cine își revărsau nervii. Apoi m-am luminat: aveau un spin împotriva evreilor. Și nu doar a lor..
- Unul, cu o cușmă în stil dacic, bine îndesată pe cap, ținea în mână un steag cu Sf. Gheorghe. Dar oare Gheorghe a fost român?
- Alții aveau portrete cu Mihai Viteazul. Crezi că știau că domnitorul muntean a fost orice, dar mai puțin român? Ce zici, cunoșteau câte ceva despre descendența lui grecească?
- Altul striga tare împotriva neromânilor, ținând un fel de pancardă prin care clamează că i s-a furat istoria. Chiar ard de nerăbdare să aflu care este ultima carte de istorie pe care a lecturat-o.
- Toți, într-un cor patriotic, se „luptau” cu Ellie Wiesel. M-aș aventura să presupun că nici măcar nu știau că numele pe care îl invocau este a unei somități mondiale, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Asta se întâmplă când adulții se „joacă” cu istoria citită din cărțile de colorat.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu