marți, 31 decembrie 2024

Avertismentul lui Vasile Bănescu: „Drumul spre sinucidere națională e nebănuit de scurt și aparține populismului”

 


Vasile Bănescu avertizează asupra degradării educației și manipulării maselor, după ce candidatul independent Călin Georgescu a reușit să obțină peste două milioane de voturi, respectiv 22,95%.

CUPRINS: 

„Orbirea…dăunează grav alegerii”

 Pericolul naționalismului și conspiraționismului 

Manipulare electorală 

Prăbușirea Educației românești 

Datoria Bisericii.

„Orbirea…dăunează grav alegerii” Fostul purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, a avertizat asupra pericolului populismului, prin intermediul unei postări realizate în stilul caracteristic, pe Facebook. Asta după ce Călin Georgescu a reușit să obțină cel mai mare număr de voturi, 2.120.180 mai exact, adică 22,95% după numărarea a 99,98% din voturi.

Puterea maselor „insuficient” educate, victime ale sistemicei corupții morale și imposturi profesionale cocoțate în politica mare, corupție și impostură manifestate nestingherit timp de trei decenii, a relevat azi ceva înfricoșător: drumul spre sinucidere națională e, uneori, nebănuit de scurt și aparține populismului de la taraba panaceelor ademenitoare. Acesta se manifestă mereu grijuliu și lingușitor, isteric, logoreic sau, iată, doar laconic, cu fals aer „sapiențial”. Totdeauna, însă, salvaționist. Timpul salvării naționale din ghearele „globalismului” și a „rătăcirii” europene a sosit. Lumina (ideologică) vine de la Răsărit. 

Prăvălirea în utopii sinucigașe a fost mereu însoțită de reverii suveraniste, narcisism naționalist, autovictimizare, xenofobie, nepăsare față de realitate.”, a scris Vasile Bănescu pe Facebook.
Pericolul naționalismului și conspiraționismului 

Fostul purtător de cuvânt al BOR denunță distorsionarea Ortodoxiei prin naționalism și conspiraționism

„Orbire! Cum orbim, chiar dacă aparent vedem? Dezumanizând-ne prin atrofierea rațiunii asaltate de minciună și fleacuri, îndobitocindu-ne prin adormirea conștiinței morale, încremenind sub privirea șerpească a demonului conspiraționist, recent prorus și antioccidentalist. 

Caii verzi pe pereții unei distopii care scoate la lumină fața hidoasă a periculoasei cretinizări în masă, galopează acum nebun prin stepa minților smintite de mesianismul unor salvaționiști de carton rusesc ce hipnotizează milioane de oameni vulnerabili, victime ale propagandei făcute pe TikTok-ul chinezesc, dar și în medii românești în care creștinismul a fost înfrânt de ideologia religioasă, în care Ortodoxia a fost suprimată de ortodoxismul paranoid și legionaroid propagat în zone din mediul monastic, unde Europa e percepută ca Sodoma și Moscova ca a treia Romă, în unele biserici, inclusiv din Occident, care și-au deschis larg ușile spre a-i lăsa să peroreze veninos și furibund în ele pe propagandiștii cei mai deșănțați ai antieuropenismului și putinismului agresor. Mimând, desigur, credința în „Adevăr”.”, a mai scris Vasile Bănescu.
Manipulare electorală Acesta condamnă ipocrizia celor care trăiesc ca-n Occident, dar îl critică sub pretextul „dreptății credinței”, trădându-l prin naționalism. Vasile Bănescu avertizează asupra manipulării electorale și pericolelor propagandei, care subminează rațiunea, educația și democrația. „Să trăiești (benevol) în Occident, profitând de toate avantajele lui, și să-l blestemi simultan din fața Altarului în numele „dreptei credințe” pe care tocmai o trădezi prin filetism, iată o mostră de oribilă patologie morală și religioasă ornată cu naționalism tricolor, ușă de intrare în camera de execuție a creștinismului ortodox.

 Orbirea actual-electorală a maselor este nu doar consecința atrofierii rațiunii expuse excesiv prostiei radioactive pe TikTok, ci și aceea a trivializării fără precedent a unor televiziuni și popularizării unor duhnitoare site-uri & canale de informare românești, în care coroii vechi și noi ai regimului calomnierii securiste a adevărului sabotează, nederanjați de nimeni, politica propriului stat democratic, orbit și el.
Ne mai rămâne, celor ce nu ne-am pierdut-o, rațiunea prin care putem respinge ferm, nu doar peste două săptămâni, răul izolaționismului național travestit în „patriotism” mort de grija exclusivă pentru „românii” măguliți prin lingușire și plângere de milă, ca și cum ei ar mai putea trăi autarhic în secolul XXI, ca și cum și-ar fi suficienți lor înșile în „societatea deschisă” asaltată de dușmanii libertății de care ei înșiși, fie și inconștient, se bucură.”, continuă Vasile Bănescu. Datoria Bisericii Acesta subliniază că Biserica are datoria de a apăra credința curată în Hristos, ferindu-se de ideologii politice și religioase care o deturnează. „Bisericii, prin fiecare slujitor al ei, cleric sau laic, îi rămâne onorabila și dificila datorie de a apăra credința curată în Hristos de contaminarea cu ideologie religioasă și politică care o instrumentalizează prin deturnare de la mărturisirea Adevărului la retorica găunoasă a răstignirii Acestuia chiar în ea însăși. Nu va mai fi suficient să spunem un grăbit și vid „Doamne-ajută”, ci va fi necesar să împăcăm definitiv credința care nădăjduiește cu rațiunea care discerne și deslușește. Ambele, doar împreună, ne protejează de orbire și înșelare. Să ne ajute Dumnezeu pe calea propriei implicări și străduințe! El ne vrea treji, căutători și înțelepți, nu adormiți, pasivi și proști. De ce i ne-am împotrivi chiar în timp ce ne declarăm peste tot credincioși și, la fiecare recensământ, ortodocși? Ortodoxie însemnă „credință dreaptă” în Hristos, nu strâmbată de idolatrizarea neamului sau a altor impure abstracțiuni omenești, nu îngenuncheată conjunctural umil în fața populismului care o manipulează abil.”, concluzionează Vasile Bănescu.    
https://www.libertatea.ro/stiri/avertismentul-lui-vasile-banescu-drumul-spre-sinucidere-nationala-e-nebanuit-de-scurt-si-apartine-populismului-5097345?fbclid=IwY2xjawHhEXZleHRuA2FlbQIxMQABHaa-4SvCz7Dxf6P7_xfJ8iSNJRiR94xc7u3a3ieqACqRyHRg19-_2ymdAQ_aem_OlBRJb_EsZ_vtxnSmRei8Q

luni, 30 decembrie 2024

luni, 16 decembrie 2024

Cu ursul împăiat, prorusul cel sonat și autorul încrâncenat | Starea Impostorilor

Realizatorul  Valeriu Nicolae este scriitor, absolvent a mai multor facultăți în țară și străinătate, a locuit o perioada in Canada, a publicat articole în reviste politice de prestigiu din străinătate .
 


sâmbătă, 14 decembrie 2024

Rețeaua neolegionară din România care vede în Călin Georgescu noul „Căpitan” și-l susține în campania prezidențială

 Au început să  apară comentarii în puzderia de postări care îi fac reclamă lui Călin Georgescu pe fb , una din acestea afirmă că ''Susținem Călin Georgescu interzicerea partidelor si instaurarea statului national legionar ''. Suntem departe de Statul legionar insă nu putem ignora posibilitatea ca Mișcarea Legionară să fie mai aproape de putere mai mult decat oricînd  în ultimii 80 de ani dacă Călin Georgescu va ajunge președinte 

 



Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” (INSHR-EW), a cartografiat grupările neolegionare care-l susțin pe Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale. Neolegionarii grupați în ONG-uri și rețele informale și-au arătat public susținerea față de Georgescu, care s-a declarat un fan al lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare din România în perioada interbelică, și a mareșalului Ion Antonescu, vinovat de uciderea a aproximativ 280.000 – 380.000 de evrei români şi ucraineni și 11.000 de romi.

***

Despre discursul cu elemente neolegionare al lui Călin Georgescu s-a tot scris, atât recent, cât și în urmă cu câțiva ani. Știm însă mult mai puține lucruri despre cum este receptat Georgescu de grupările și personajele cheie din ecosistemul neolegionar din România. Cine îl susține și cine îl critică? În ce măsură este el o figură cu legitimitate în cadrul acestor grupări? Acestea sunt întrebările la care ne propunem să răspundem.

Analiza noastră arată clar că există o raliere puternică, și în unele cazuri de durată, din partea grupărilor neolegionare principale în spatele lui Călin Georgescu, ceea ce nu au reușit să facă nici George Simion, nici Diana Iovanovici-Șoșoacă, cei mai apropiați fiind ideologii AUR Sorin Lavric și Claudiu Târziu. Acest lucru ar trebui să tragă un semnal de alarmă, având în vedere capacitatea lui Georgescu, în calitate de lider carismatic neolegionar și potențial „Căpitan”, de a mobiliza aceste grupuri și persoane.

Ele au numeroase conexiuni în toată țara în rândul cetățenilor (inclusiv mulți tineri), preoților, unor intelectuali, oameni din presă sau publicații alternative, din instituțiile statului, aparatul administrativ, militar sau de justiție, politicieni, etc. Și așa cum arătăm aici, rețeaua a fost mobilizată în campaniile lui Georgescu atât în 2020 cât și în 2024, la promovarea lui participând de-a lungul timpului inclusiv instituții de stat și universități.

Pe 28 noiembrie, după succesul din primul tur electoral al lui Călin Georgescu și protestele de stradă împotriva extremei drepte, mai multe website-uri de extremă dreapta sau din rețeaua de propagandă AUR au publicat o scrisoare de susținere pentru Călin Georgescu a 43 de ONG-uri cu activitate în zona neolegionară, ortodoxiste, etc. cu titlul „Apel pentru o Românie suverană, demnă și orientată spre valori autentice”. Între organizațiile semnatare se numără Frăția Ortodoxă, Pro Vita, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei. Însă multe alte grupări neolegionare precum Fundația Ogoranu lipsesc din lista semnatarelor. Deci care dintre acestea îl susțin pe Georgescu?

Frăția Ortodoxă și Asociația Gogu Puiu au fost cele mai active și direct implicate în a-l sprijini pe Călin Georgescu, relațiile lor fiind longevive.

Cum l-a sprijinit Frăția Ortodoxă pe Călin Georgescu

La lansarea asociației „Pământul Strămoșesc”, numită după organul de presă al Legiunii Arhanghelului Mihail, în octombrie 2021, a participat și liderul Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdeanu. Iar Georgescu menționa că demarează trei proiecte în plan local cu Frăția, în județele Tulcea, Constanța și Suceava. Proiectele presupuneau construirea unui așezământ social, un hambar de fân pentru un crescător de animale și repararea unei sere și a unui solar.

Citește mai departe....

https://context.ro/reteaua-neolegionara-din-romania-care-vede-in-calin-georgescu-noul-capitan-si-l-sustine-in-campania-prezidentiala/?fbclid=IwY2xjawHKioJleHRuA2FlbQIxMAABHVLW89IgrAaJq9XzloG99B0F9iQ6Aij6IHb-rvNT6B1gVAle9cqyXJcHxQ_aem_GEjcHfi76JdrRZFk4NNi5A#

miercuri, 11 decembrie 2024

Este sau nu Călin Georgescu un susținător al legionarilor ?


 

Călin Georgescu, simpatizant al legionarilor?

În perioada interbelică, mai precis în 1927, a fost înființat de Corneliu Zelea Codreanu partidul Mișcarea Legionară, ca o organizație paramilitară, de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit și anticapitalist. Acum, în 2024, există un om politic, candidat la alegerile prezidențiale, care declară că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu au fost eroi în vremea lor. Călin Georgescu a reușit să adune un procent de aproape 23% în rândul cetățenilor cu drept de vot din România și diaspora într-un timp foarte scurt, clasându-se astfel pe primul loc la turul întâi al alegerilor.

„Neamul românesc niciodată nu a trăit prin sclavi, ci a trăit prin Mihai Viteazul, prin Horea, prin Avram Iancu, Cuza, Kogălniceazu, prin Corneliu Zelea Codreanu, prin mareșalul Ion Antonescu și mulți, mulți alți eroi. Prin ei a trăit istoria națională. Prin ei a trăit istoria națională, și nu prin lacheii de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”, spunea acum ceva timp Călin Georgescu.

În 2022, pe numele lui Călin Georgescu a fost întocmit un dosar penal exact pentru aceste declarații controversate, ce denotă simpatia față de persoane acuzate de crime împotriva umanității. Parchetul General l-a anchetat pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război. În acel an, în cadrul unei emisiuni televizate, Călin Georgescu a spus că C.Z. Codreanu „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, iar mareșalul Ion Antonescu este considerat „martir”.

Legea din România, respectiv Legea nr. 217 din 23 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, prevede „interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.

Art. 5. – Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, potrivit textului din Monitorul Oficial 

Aici este inclus și Holocaustul din România prin care se înţelege persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor şi a romilor, sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944”.

Legionar sau comunist? „E ilogic”

Nu este singura declarație cel puțin ciudată a lui Călin Georgescu. În vreme de război, el susține că „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara. E o persoană care, din punctul meu de vedere, cunoaște foarte bine unghiurile diplomatice, le stăpânește și este înconjurat de foarte buni profesioniști”.

„Ceea ce surprinde și pe cei care cunosc istoria, și pe cei care nu cunosc neapărat istoria românilor este faptul că domnul Călin Georgescu, în același timp, simultan, prezintă și simpatii legionare, și simpatii pro ruse. Ori asta e absolut ilogic, pentru că, la noi, mișcarea legionară ia naștere după Primul Război Mondial în principal ca reacție împotriva bolșevismului. Adică legionarii îi disprețuiau pe bolșevici, pe bolșevicii din Rusia, și legionarii doreau apropierea de Italia lui Mussolini, ulterior de Germania lui Hitler. Deci e ilogic să fii, în același timp, și cu simpatii legionare, și cu simpatii față de Rusia. Și aici cred că domnul Georgescu a vrut să pescuiască în două ape cu aceeași undiță, ceea ce merge o dată, dar nu știu dacă merge la infinit, pentru că dânsul a strâns și voturile celor cu simpatii legionare, că mai sunt în România nepoți care își aduc aminte că bunicii lor au fost legionari sau în rândul Bisericii Ortodoxe, în anii 30′, curentul legionar era destul de popular printre preoți”, explică istoricul Adrian Cioroianu.

Cu toate acestea, Călin Georgescu a negat orice legătură cu Rusia și că ar fi fost sprijinit din vreun punct de vedere de Moscova. Candidatul care a cucerit internetul și, prin el, inimile și mințile românilor, mai crede că „Ucraina este un stat inventat” și că România „ar avea mai mult de câștigat dacă întreține niște relații mai bune cu China și Rusia”. Experții spun că un astfel că personaj, la cârma țării, ar reprezenta un pericol.

„Ar fi un eșec al școlii românești, în sensul în care e limpede că oamenii care l-au votat n-au fost educați sau nu au știut ce înseamnă curentele astea de extremă-dreapta, care nu au adus nimic bun în istoria noastră. Nici extrema-dreaptă, nici extrema-strângă. Toate extremele, indiferent de culoare, sunt toxice într-o democrație. Or, legionarismul era extrema-dreaptă a politicii la noi, așa cum Partidul Comunist a fost la extrema-strângă. Deci din punctul ăsta de vedere, paradoxal, legionarismul și comunismul sunt două extreme care combăteau împotriva democrației. Dușmanul lor comun era democrația. Și legionarismul, și comunismul, deși se urau între ele, aveau un inamic comun, care era democrația clasică. Și asta ar fi un eșec pentru societatea noastră, că înseamnă că n-am reușit să îi educăm pe oameni în a-și da seama că, de fapt, nu extremele trebuie să conducă o societate”, mai susține fostul ministru al afacerilor externe.

Ce este, de fapt, legionarismul

Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier sau Totul pentru Țară sunt câteva denumiri ale partidului înființat în perioada interbelică, în 1927. Părintele acestui curent, considerat de Călin Georgescu un „erou al patriei”, a fost Corneliu Zelea Codreanu. Partidul Legionar a fost înființat sub forma unei organizații paramilitare teroriste, cu un puternic caracter mistic-religios, având ca principale ideologii anticomunismul, antisemitismul, anticapitalismul și antimasonicul. Această mișcare ultranaționalistă de extremă-dreapta a fost organizată, sprijinită și dirijată din umbră de organizația nazistă SS (Schutzstaffel).

La nunta sa Zelea Codreanu a purtat o coroana care avea ca simboluri o zvastica si o cruce.


Alături de Zelea Codreanu, denumit în interiorul partidului „Căpitanul”, la fondarea partidului au mai participat și Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, majoritatea fiind avocați sau oameni politici. Orice criticare a Căpitanului ducea la moarte, dar după doar câțiva ani, respectiv în 1938, Zelea Codreanu a fost asasinat, fiind sugrumat de jandarmii care îl duceau la Închisoarea Jilava. Ulterior, colegii săi de formațiune l-au răzbunat, organizând Masacrul de la Jilava, loc unde au fost uciși 64 de deținuți politici, între care cinci demnitari ai statului.

Conducerea Legiunii a fost preluată ulterior de Horia Sima. În 1940, Legiunea s-a aliat cu mareșalul Ion Antonescu, chemat de regele Carol la putere. Atunci s-a format Statul Național-Legionar, iar la doar o zi, Antonescu a pus în scenă un puci, forțându-l pe rege să abdice în favoarea principelui Mihai. Un an mai târziu, Antonescu a desființat Statul Național-Legionar și s-a pus singur în funcția de dictator, făcându-se vinovat de atrocitățile comise în România față de evrei și romi (Holocaustul din România), dar nu numai, fiind asasinați și cetățeni români de rând care se opuneau sistemului, clerici și alți intelectuali ai vremii.

În 1941, Horia Sima s-a revoltat și a declanșat un război civil contra lui Antonescu, dar acesta din urmă i-a învins pe Legionari în doar trei zile. Învinși, Sima și alți colegi de la conducerea formațiunii s-au refugiat în Germania. Același Antonescu este cel care a decis ca România să intre în Al Doilea Război Mondial, cu promisiunea lui Hitler că teritoriile pierdute în 1940 vor fi redate din nou țării. În 1944, Regele Mihai I l-a demis pe mareșalul Antonescu, în cadrul unei lovituri de stat. A fost arestat și deținut în Uniunea Sovietică și executat în 1946 la București.

În ce credeau legionarii

Principalele caracteristici ale Mișcării Legionare erau crezurile ultra-naționaliste, cultul morții și propaganda puternică, pusă în scenă prin marșuri, presupuse miracole, imnuri patriotice, procesiuni religioase, munci și campanii cu caracter colectiv în zonele rurale, de unde proveneau și cei mai mulți membri, pe lângă tineri studenți și elevi. De asemenea, se credea că, pentru patrie, sacrificarea propriei vieți era un act eroic. Și tot pentru țară, legionarii considerau că este de datoria lor să ucidă persoanele care contraziceau normele formațiunii.

„Mișcarea Legionară a fost o mișcare de extremă-dreapta care avea un soi de naționalism la extrem, convingeri religioase puternice, o mistică a morții, adică moartea pentru ei era ca un fel de izbăvire. Dacă mureai într-un scop patriotic, moartea era un fel de celebrare a vieții, cam cum sunt ăștia care se aruncă în aer, teroriștii de astăzi. Sunt multe atentate făcute de legionari în acei ani, și ei știau că vor fi executați, dar cu toate astea credeau că își dedică viața Legiunii. Cuvântul „legionari” vine de la „Legiunea Arhanghelului Mihail”. Așa se numea organizația politică condusă de Corneliu Zelea Codreanu. Un curent de extremă-dreaptă, ultra ortodox, ultra naționalist, antisemit și antibolșevic. Ei erau împotriva bolșevicilor, adică comuniștilor, care au luat puterea în Uniunea Sovietică”, mai declară Adrian Cioroianu.

 https://www.fanatik.ro/

duminică, 8 decembrie 2024

Cum și-a fermecat Călin Georgescu electoratul. ”El nu propovăduiește niște soluții, el propovăduiește o religie”

 


Rapoartele serviciilor secrete privind campania pe Tik-Tok a lui Călin Georgescu, desecretizate miercuri de către Administrația Prezidențială, nu fac decât, cel mult, să confirme finanțarea masivă de care s-a bucurat acest candidat din partea unor actori statali sau non-statali de la periferia societății. Totuși, ele sunt departe de a ne oferi o explicație cauzală a succesului șocant din primul tur.

Una din principalele explicații pentru succesul neașteptat din primul tur a fost votul anti-sistem, un vot punitiv la adresa clasei politice. Politologul Cristian Hrituc scria pe blogul personal după primul tur al alegerilor că actuala clasă politică, în special PNL și PSD, a fost mai degrabă preocupată să facă bani și mai puțin să guverneze.

Practic, în doar trei luni, fără vreun eveniment social major, votul masiv pentru cele două partide tradiționale s-a transformat atât de radical încât cele două partide au rămas fără un candidat propriu în turul doi al alegerilor. Mai mult, cele mai multe voturi au mers la candidatul care a promis electoratului o schimbare radicală, ba chiar o guvernare fără partide politice.

„Partidele politice sunt niște gloabe la carul de aur al poporului român. Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul! Niciun partid politic! Pentru că strămoșii sunt vii”, declara Călin Georgescu, în luna aprilie a acestui an. Acesta a revenit la această idee și după alegerile parlamentare, când a vorbit de „falimentul partidelor”, vinovate de a fi făcut „speculă cu încrederea şi inteligenţa oamenilor”.

Apologia Mișcării Legionare și psihologia maselor

Totuși, specialiștii subliniază că cele două tipuri de alegeri au foarte puțin în comun, fiind un cu totul alt electorat cel care l-a votat pe Călin Georgescu. Dacă la locale temele s-au concentrat pe probleme administrative, drumuri, țevi și apă caldă, alegerile prezidențiale au deschis posibilitatea unui cu totul alt tip de discurs.

Potrivit specialiștilor, ascensiunea lui Călin Georgescu a venit tocmai prin activarea curentului naționalist, cu influențe mitico-ortodoxe, adică același curent care, în urmă cu patru ani aducea AUR în Parlament cu 10%. „Este ușor să vinzi ”suveranismul”, excepționalismul românesc a fost creat de comuniști-protocronismul. Există în popor, în generațiile anilor 50 plus, sămânța. Trebuie udată. De aceea, lideri precum Georgescu au cum să prindă”

Relevante aici nu sunt atât declarațiile acestuia în care face apologia Mișcării Legionare sau discursurile copiate cuvânt cu cuvânt după Mareșalul Antonescu, cât mesajul subliminal în care trecutul este ridicat la nivel de mit, împodobit cu elemente pseudo-creștine. Exemplul cel mai elocvent în acest sens sunt interviurile cu preoții care l-au susținut direct în campania electorală.

„Un candidat cum e Călin Georgescu a reușit să fascineze printr-un discurs pseudo-carismatic, și să activeze niște votanți sau o parte a electoratului care și-a descoperit cumva vocația naționalistă. Aici nu e vorba de un naționalism tipic, care până la un punct poate fi justificat în logica patriotismului, ci e vorba de un naționalism care se revendică din perioada interbelică, din extremismele de dreapta și chiar din Mișcarea Legionară, și chiar din discursul Mareșalului Antonescu. 

Apoi, Călin Georgescu este un candidat și un om politic care vorbește mai multor publicuri, și care se adresează mai multor segmente ale electoratului. O parte a acestuia este fascinat de această retorică neo-legionară, infuzată cu elemente religioase, care accentuează demnitatea națională, onoarea, glorificarea trecutului, etc.. 

Pe de altă parte, avem la același candidat un discurs în care combină o ortodoxie convențională cu credințe new-age, și ele extrem de populare în ultima vreme. Faptul că nu este sancționat de electorat ne arată că sunt mulți oameni care rezonează cu acest misticism de tip new-age. Ce face Călin Georgescu astfel, mai mult decât să politizeze ortodoxia, așa cum o făceau legionarii în anii 30, el o politizează și o infuzează cu credințe new-age ceea ce duce la un fel de ortodoxism elucubrat, adică e plin de astfel de inepții new-age”

Promisiunea unei schimbări radicale

Alături de această mitificare a trecutului, imaginea țăranului român plin de Hristos care mergea cântând la secerat, avem o demonizare a prezentului – „nu producem nimic”, „nu avem bănci românești”, „străinii ne fură totul” – alături de promisiunea unei schimbări radicale. Totul e însă prezentat vag, fără a se intra în detalii cu privire la cum vom atinge această măreție sau în ce ar consta ea mai exact – „când va vedea orice vameș un pașaport românesc se va ridica în picioare”.

Explicațiile aici ies din sfera alegătorului rațional și apelează mai curând la elemente de psihologia mulțimilor. Unul din elementele care unește oamenii într-o astfel de mișcare de masă, potrivit literaturii de specialitate, este nevoie de schimbare, indivizii fiind atrași de promisiunea unei transformări radicale, fiind oferită iluzia unui viitor mai bun, chiar dacă această viziune este adesea vagă.

„Eric Hoffer susține că oamenii aderă la grupuri extremiste nu din cauza unei ideologii particulare, ci pentru a-și satisface o nevoie psihologică de bază. Ei vor apela la orice mijloace necesare pentru a scăpa de sentimentul persistent de disperare: „Dorul lor cel mai profund este de o viață nouă—o renaștere—sau, în lipsa acesteia, de o șansă de a dobândi noi elemente de mândrie, încredere, speranță, un sens al scopului și al valorii prin identificarea cu o cauză sfântă””, arată profesorul Jonah Rubin în cartea sa de comentarii la analiza clasică a lui Hoffer.

E o ipoteză confirmată și de comentariile susținătorilor lui Călin Georgescu, unde nu vedem nemulțumiri punctuale, aspecte specifice pe care candidatul să le rezolve. Oamenii vorbesc mai degrabă de o nouă Românie și mai puțin de probleme specifice (prețuri, salarii mici, autostrăzi, corupție, justiție, etc..). Doar câteva exemple de la o postare recentă a acestuia: „Să ne rugăm împreuna, toți cei care îl susținem pe Dl Georgescu, vibrația de grup este înălțătoare, ajunge acolo unde trebuie!”, „Poporul roman se trezește din somnul ăla menționat în imnul național și sunt sigură că a auzit, și va răspunde chemării dumneavoastră”, „Avem încă resurse și oameni care dacă se trezește în ei simțul patriotic și dorința de bine având credință în Dumnezeu putem împreună sa facem o Românie înfloritoare, demnă și independentă. Doamne ajuta votam Călin Georgescu”.

Istoricul Mădălin Hodor este de părere că această promisiune a unei schimbări radicale este un element comun tuturor mișcărilor totalitare.

„Așa făceau și naziștii, și fasciștii și comuniștii. În principiu e vorba de o revoluție, că asta e ideea, dărâmăm tot și aducem o lume nouă. Ăsta e liderul mesianic care aduce soluția finală. Care e asta? Să dărâmăm lumea actuală, pentru că nu are nimic bun în ea, și să venim noi, să o facem bună. Și în spatele chestiei ăsteia stau toate mișcările totalitare, care au venit la putere astfel, prin mijloace de manipulare, evident”.

În opinia sa, și modul în care Călin Georgescu își conduce campania electorală amintește mai mult de liderul unui cult decât de un politician. De altfel, și interlopii care l-au susținut deschis în primul tur au ajuns la concluzia că a fost mai mult „un efect de turmă”.

Modul în care domnul Georgescu își conduce campania amintește mai degrabă de un cult religios, iar imaginea pe care o proiectează este acea a unui lider guru al unei secte. Dacă ești follower, trebuie să crezi neapărat. Am văzut că are niște reacții ostile, extrem de violente, în momentul în care cineva încearcă să-l întrebe și să-l contrazică. 

El pare mai degrabă obișnuit să aibă dreptate mereu. Se consideră un fel de izvor de înțelepciune, căci practic le știe pe toate. Observați de câte ori folosește cuvântul eu – eu fac aia, eu o să fac aia. Nu există noi, o singură dată nu a spus există Ion care se pricepe la finanțe și o să-l pun pe el să rezolve asta… Asta este psihologia liderului mesianic. Acești lideri mesianici au tot existat în istorie, și toți se comportă relativ la fel. El nu propovăduiește niște soluții, el propovăduiește o religie”, a mai precizat istoricul Mădălin Hodor, pentru FANATIK.

sursa https://www.fanatik.ro/

În principiu cei nemultumiți de politicienii actuali au  dreptate să fie nemultumiți  față de subordonarea oarbă față de Bruxeles a politicienilor vechi de la PSD , PNL,USR de aceea curentul suveranist este singura salvare cu condiția să nu fie unul pe filera extremistă legionară ca cel a lui Călin Georgescu ci unul suveranist creștin democrat precum PNCR.

.



ȘOCANT! PROPAGANDĂ LEGIONARĂ LA RADIO. RADIOUL LEGIONAR CONTINUĂ SĂ TRANSMITĂ LIVE. B1TV


 

joi, 5 decembrie 2024

Neolegionarii foarte activi in preajma alegerilor

 


Candidatul la președinție Călin Georgescu  împreună cu Eugen Sechila, lider al mișcării neo-legionare.



Intrunire comemorativa a simpatizantilor lui Zelea Codreani la o troita ridicata in memoria s-a la care au participat simpatizanti ai miscarii legionare printre care membrii din conducerea partidului POT proaspat intrat in Parlament. La manifestatie s-au folosit steaguri cu insemne legionare si salutul nazist. Diana Sosoaca a participat si ea la comemorarea liderului legionar.







miercuri, 4 decembrie 2024

Banalizarea discursului fascist in Romania


Banalizarea discursului fascist în România. Interviu cu cercetătoarea Adina Marincea, care studiază extremismul românesc din prezent

Dr. Adina Marincea este cercetătoare în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel”. Ea publică analize despre extrema dreaptă românească din perioada contemporană, în care urmărește legăturile dintre diversele grupări fasciste și politicienii români. După ce analizele ei au început să fie preluate și în presă, a primit numeroase amenințări de la reprezentanți ai neofascismului românesc - de la injurii sexiste și antisemite, la amenințări cu violul.


Cei patru ani în care, de la tribuna Parlamentului, au fost elogiați legionari sau persoane care au avut legături cu Mișcarea Legionară, culminând cu canonizarea de către Biserica Ortodoxă a trei preoți care au avut legături cu fascismul românesc, au dus la o banalizare și chiar la o normalizare a atitudinilor de extremă dreapta în România, iar gravitatea situației este indicată de faptul că un candidat la prezidențiale care și-a arătat admirația pentru Ion Antonescu și C.Z. Codreanu a ajuns în turul al doilea, arată, într-un interviu pentru tvr.ro, cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel” (INSHR-EW).

De altfel, chiar cu o zi înainte de alegerile parlamentare, din 1 decembrie, 70 de persoane au fost la Tâncăbești, pentru a-i omagia memoria lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, evenimentul fiind transmis live pe rețelele de socializare de Diana Șoșoacă, eurodeputată și lidera partidului SOS România. Evenimentul a beneficiat și de prezența unui preot ortodox, iar la final, cei prezenți au făcut salutul nazist. În acest caz, Poliția Ilfov a deschis un dosar penal, pentru că, potrivit OUG 31/2002, este interzisă prin lege propaganda cu caracter fascist, legionar, rasist și xenofob, precum și omagierea criminalilor de război.

Luni după-amiază, Arhiepiscopia Bucureștiului a precizat, în urma solicitărilor venite din partea presei, că este doar o „inițiativă personală” a preotului ortodox care a făcut slujba de la troița ridicată în memoria lui Codreanu.  „Arhiepiscopia Bucureștilor se delimitează de acest gest și menționează că a fost demarată o cercetare disciplinară pentru clarificarea tuturor aspectelor acestui caz. Biserica Ortodoxă Română se delimitează de folosirea abuzivă a simbolurilor religioase în scopuri politice și de gesturile și atitudinile care contravin legilor în vigoare ale statului român”, se mai arată în comunicat.

Între elementele de inspirație legionară, pe care Adina Marincea le-a identificat la candidatul independent Călin Georgescu, se numără: asociația sa, „Pământul Strămoșesc”, poartă numele unuia dintre principalele organe de propagandă ale Mișcării Legionare, prezentarea ca un lider carismatic, citatele din autori români fasciști din perioada interbelică, elementele de ortodoxism și spiritualitate, preamărirea valorilor tradiționale, dar și antipoliticianismul puternic.

Ceea ce face fascismul este că își găsește dușmani intern, mai mult decât extern, în sensul că își întoarce armele și toată ura și violența către (în special) minoritățile din cadrul unei țări. Discursul despre pace este unul foarte frecvent în extrema dreaptă contemporană și am văzut același discurs la liderii AUR, l-am văzut la Diana Iovanovici-Șoșoacă, îl vedem la Putin și la propaganda Kremlinului și îl vedem și la alți lideri de extremă dreapta din Europa, îndeosebi.

Cred că toți ne dorim pace. Problema este că acești lideri și acest discurs maschează, de fapt, o atitudine suveranistă, care tinde să respingă atât apartenența la Uniunea Europeană, cât și apartenența la NATO și să militeze împotriva oricărei solidarități cu Ucraina, și, de fapt, mai degrabă asta este miza”, a explicat dr. Marincea, în interviul pentru tvr.ro.

„Prin alegerea în primul tur a domnului Călin Georgescu, vedem clar cât de adânc în societate au pătruns aceste idei fasciste”

TVR: Asistăm la o banalizare a discursului fascist în România, din punctul dumneavoastră de vedere? Faptul că am avut timp de patru ani în Parlament o formațiune care a elogiat reprezentanți ai Mișcării Legionare a dus la această efuziune pe care o vedem acum în spațiul public?

Dr. Adina Marincea: Cu siguranță, vorbim de o banalizare și, mai degrabă, de o normalizare a atitudinilor de extremă dreapta, neofasciste, neolegionare. Și asta se întâmplă deja de foarte mulți ani, asta e cel mai îngrijorător, și se întâmplă cu concursul a numeroase instituții publice care au dat girul de multe ori unor personaje precum Călin Georgescu sau altor personaje cu convingeri și cu afiliații neolegionale și neofasciste. Sunt instituții care au organizat sau au găzduit sub cupola lor astfel de evenimente – televiziunea și radioul public; în același timp, și membri ai Academiei Române, care au contribuit la reabilitatea Mișcării Legionare sau a unor criminali de război, prin diferite poziții publice, care au fost apoi preluate și instrumentalizate de către aceste mișcări, pentru a-și susține punctul de vedere, făcând apel la autoritatea Academiei Române.

_____

Călin Georgescu a fost lăudat de Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie și membru corespondent al Academiei Române. Bădescu a scris postfața unei cărți a lui Alexandr Dughin, considerat ideologul lui Vladimir Putin, și a îndemnat la traducerea cărții acestuia în română. Ilie Bădescu este considerat de numeroși intelectuali un adept al protocronismului, curent ideologic apărut în perioada comunistă, care susține supremația culturii române în raport cu alte culturi.____

Sigur, putem și trebuie să vorbim și despre întregul sistem de justiție, cu procurorii, judecătorii care de foarte mulți ani de zile clasează pe bandă rulantă sau lasă nerezolvate aproape toate plângerile care țin de incitare la ură pe criterii etnice sau pe alte criterii similare, precum și negarea Holocaustului sau cultul criminalilor de război și al Mișcării Legionare.

Deci e un întreg concurs de factori care contribuie la acest lucru. Aș mai adăuga aici și faptul că, din 2020, odată cu intrarea AUR în Parlament, am văzut foarte clar cum, chiar sub cupola Parlamentului, ajung să fie reabilitați din nou criminali de război sau membri ai Mișcării Legionare de către ideologii AUR, în special Claudiu Târziu și Sorin Lavric. Și lucrurile astea au culminat cu momentul în care Diana Șoșoacă a strigat în Parlamentul României «Trăiască Garda» și a făcut alte afirmații explicit antisemite. Deci, toate aceste lucruri sunt foarte grave, pentru că ele semnalează întregii societăți faptul că este în regulă această reabilitare a criminalilor de război și a Mișcării Legionare și a ideilor fasciste și, practic, în acest mod, ele sabotează toate eforturile care se fac de 20 de ani încoace, de la Raportul Comisiei Wiesel, prin care România și-a asumat responsabilitatea autorităților române pentru Holocaustul din România și au început să existe demersuri în acest sens al recunoașterii adevărului istoric. Deși au existat aceste demersuri, practic, ele sunt în permanență sabotate, cum spuneam, de chiar de către părți ale părți centrale ale statului și, astfel, am ajuns în situația în care, la momentul de față, Mișcarea Legionară sau Ion Antonescu sunt priviți uneori pozitiv sau fascismul este considerat un cuvânt care nu înseamnă mai nimic pentru oameni.

Iar prin alegerea în primul tur a domnului Călin Georgescu, vedem clar cât de adânc în societate au pătruns aceste idei și cât de neproblematizate critic rămân ele la momentul actual.

Delirul mistic, antipoliticianismul, elitele corupte vs. poporul pur, care trebuie salvat și elemente conspiraționiste ale extremei drepta americane

TVR: Ce elemente din Mișcarea Legionară găsim în modul în care se prezintă și vorbește domnul Georgescu?

Dr. Adina Marincea: Sunt foarte multe astfel de elemente, de la elemente estetice în mai multe locuri - Călin Georgescu inclusiv în estetica asociației sale, „Pământul Strămoșesc”, asociație care poartă numele unuia dintre principalele organe de propagandă ale Mișcări Legionare, și folosirea acelorași culori. L -am văzut recent pe Călin Georgescu într-un videoclip de auto-promovare în care era îmbrăcat într-o ie tradițională, călărind un cal, undeva în mediul rural, imitând perfect imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu, care la fel mergea în sate pe cai îmbrăcat în ie.

La nivel discursiv și ideologic, din nou, la fel ca C.Z. Codreanu, și Călin Georgescu se înfățișează ca un lider carismatic, ca un lider care pretinde că trecem la fapte mai degrabă decât la vorbe, deși, dacă ascultăm discursul lui, este unul profund demagogic și populist și care nu propune realmente soluții fezabile pentru probleme specifice, rămânând, mai degrabă, într-un registru sloganistic cu multe proverbe, cu multe citate - de regulă, din legionari sau personaje fasciste; printre sursele preferate aș enumera Nae Ionescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade, Octavian Goga. Deci, este clar că are un apetit foarte mare pentru reprezentanții gândirii fasciste interbelice.

Apoi, pe lângă faptul că este un lider carismatic, mai preia un element central din gândirea legionară: ortodoxismul, spiritualitatea. Îl auzim foarte des vorbind despre Dumnezeu, despre Iisus Hristos, despre credință, deci acesta este unul dintre cele mai frecvente motive din discursul lui și știm și despre Mișcarea Legionară că era profund ortodoxistă și, în același timp, adaugă și acest element al spiritualității.

Și, din nou, avem numeroși ideologi ai Mișcării Legionare care aveau un discurs mistic, metafizic, care vine dintr-o zonă care respinge modernitatea și care respinge raționalismul specific iluminismului și opune acest tip de spiritualitate care, în multe dintre discursurile lui Călin Georgescu, poate să sune a un soi de delir mistic sau poate să se ducă în niște zone conspiraționiste sau în niște zone foarte anti-științifice, pentru că l-am auzit îndoindu-se de existența virusurilor, având tot felul de teorii despre 5G, vorbind despre apă în termeni de „nu este H2O, este informație pură” sau despre prezențe non-umane.

Despre Trump spune, la un moment dat, că este un tip de salvator pe care îl asemuiește cu Iisus Hristos și cu răstignirea lui Iisus, ceea ce este o bagatelizare foarte puternică a religiei în scopuri politice.

Apoi, mai există dimensiunea unui tradiționalism puternic, care vine din nou din această respingere a modernității și o dorință de a se reîntoarce la așa-zisele «valori tradiționale». În cazul lui Călin Georgescu, el vorbește foarte mult despre familia tradițională, despre obștile gospodărești, deci romantizează foarte mult mediul rural, deși el este prin excelență o persoană foarte deconectată de mediul rural, prin prin toată activitatea vieții sale.

Un alt element comun între Mișcarea Legionară și Călin Georgescu este antipoliticianismul puternic. Mișcarea Legionară a ajuns până în punctul în care să omoare oameni politici. Georgescu nu este în acest punct de violență, dar discursul lui este unul extrem de virulent împotriva clasei politice și care este îmbinat și cu un soi de populism clasic, de tipul „elitele care ne conduc și care sunt fundamental corupte”, la grămadă, versus poporul care este pur și care trebuie salvat.

TVR: Dumneavoastră studiați și publicați materiale despre mișcarea fascistă modernă. Ați publicat și despre legăturile pe care Călin Georgescu le are cu lideri legionari din prezent.

Dr. Adina Marincea: Ar fi de menționat că, după cunoștințele mele, și în peisajul acesta neolegionar neofascist, lucrurile sunt cumva împărțite, în sensul că nu vă închipuiți că toate grupurile îl susțin pe Călin Georgescu, pentru că nu este neapărat cazul. Dar ce știm foarte clar este că există susținere din partea unora dintre grupurile destul de puternice și care au rețele bine dezvoltate în teren. Și aici mă refer, în primul rând, la Frăția Ortodoxă, condusă de Dan Grăjdeanu. De altfel, Frăția Ortodoxă a fost, înainte de 2020, în campania electorală implicată în sprijinul AUR, însă, ulterior, odată cu un tip de moderare, AUR a pierdut o parte din aceste grupuri, care și-au reorientat sprijinul către ale personaje mai fățiș radicale – Diana Iovanovici-Șoșoacă sau Călin Georgescu.

În 2021, îl vedem pe liderul Dan Grăjdeanu la lansarea Asociației „Pământul Strămoșesc”. Apoi, vedem declarații ale lui Grăjdeanu în care spune că au făcut tabere de muncă împreună cu Călin Georgescu și cu Asociația „Pământul Strămoșesc” și că, practic, Frăția și-a folosit rețeaua și și-a chemat voluntarii pentru a veni la apelul lui Călin Georgescu în aceste tabere de muncă. Deci, avem o dată relația asta, avem un sprijin foarte clar din partea Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”, un alt pilon important al Mișcării neolegionare actuale. Relația dintre Călin Georgescu și Eugen Sechila (de la „Haiducii Dobrogei”, n.r.) este una de durată. În 2020, Eugen Sechila ieșea cu un videoclip public de susținere pentru Călin Georgescu, atunci când când se vehicula sau era el susținut pentru a multa oară ca propunere de posibil viitor premier. Și la fel, „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” realizează numeroase tabere cu copii, cu adolescenți, cu diverse persoane, unde îmbină instrucția fizică cu ideologizarea, tabere care sunt de multe ori desfășurate la nivel local. Cel mai probabil, și această organizație și-a folosit, și-a mobilizat rețeaua pentru a-l sprijini pe Călin Georgescu.

Pe lângă acești vectori de sprijin, mai sunt și alte colțuri – există o legătură pe filonul spiritualist, o legătură cu personaje precum Daniel Roxin, care au încărcătură neolegionară, dar care este îmbinată cu tot felul de teorii conspiraționiste și revizioniste, vorbesc despre daci, despre măreția poporului român care se trage din daci.

Sunt diferite grupuri care au participat, de fapt, la sprijinirea lui Călin Georgescu și cu care acesta are astfel de relații.

http://www.tvr.ro/banalizarea-discursului-fascist-in-romania-interviu-cu-cercetatoarea-adina-marincea-care-studiaza-extremismul-romanesc-din-prezent_49320.html